Ce face Romania sa ne pastreze?

"Eterna si fascinanta Romanie" e departe de a fi macar placuta. Oare doar departe? Nu, nici macar. E la ani lumina departare de decenta. De ce-i fascinanta? Pentru ca face ce face, este vedeta primelor pagini ale ziarelor straine: candidati morti castiga cursele electorale, minore pana la varsta de buletin devin mame, oameni mor stupid din cauza unor pasarele in piuneze. Iar fascinatia asta a Romaniei este eterna...Pentru ca e atat de fascinanta tara noastra, pentru ca e greu sa ne plictisim in Romania, pentru ca nicicand nu vom mai avea parte de o tara atat de atipica, preferam s-o iubim de la departare.

Mai rarut ca-i mai dragut. Nu spun eu asta, ci romanii care i-au spus din mers "Sayonara" si au plecat spre o farama de normalitate. Potrivit unor date statistice oficiale, numarul romanilor care au ales sa plece nu depaseste un milion.Cum se prezinta situatia de fapt? Conform aprecierii uniunii sindicale din Romania, este vorba de 3,4 milioane, sau potrivit altor evaluari, 2 milioane. Diferentele se explica in primul rand prin muncile sezoniere si munca la negru, precum si sederile ilegale, foarte numeroase dupa aderarea tarii la UE, mai ales ca majoritatea statelor membre din vest practica inca restrictii la imigrare.Milioane de oameni au intors spatele unei Romanii a tuturor posibilitatilor. Romanii au ales sa se hraneasca cu vise americane, canadiane, australiane sau neozeelandeze, miscati pana in portofel de spiritul si litera spagii din propria tara, salariul-fantoma care nu apare pe cartea de munca, principiul sfant ca daca furi un ou esti un bou si daca furi mult si bine ajungi departe.Canada tot inghite legal capete scolite, Australia ia maini iscusite, America vrea imigranti cistigati la Loteria Vizelor sau genii recoltate din universitatile romanesti, iar Noua Zeelanda crapa usa celor cu loc de munca asigurat. Romania a ramas fara forta de munca in constructii, fara medici, fara studenti, fara viitor, ca o mama careia i-au murit copiii in razboi.

De ce am muri cu Romania de gat?Ce face Romania sa ne pastreze? Cu ce sunt convinsi romanii dusi la limita rabdarilor sa ramana si sa continue sa inghita aceeasi mancare expirata? Ce face statul roman sa opresca emigarea, macar pentru taxele pe care le platim? Face oare ceva, in afara de promisiuni? Ca e fascinanta si eterna Romania? Uite ca nu-i destul. Dovada sunt romanii de afara si cei care ne promitem ca intr-o zi, cat mai curand, scapam de Romania.Fiecare bacalaureat arata nivelul de pregatire din ce in ce mai precar al absolventilor de liceu. In ceea ce priveste notele de 10, foarte putini sunt cei care au si invatat pentru ele. Acum sunt la moda castile cu bluetooth si cineva care sa dicteze, parintii sus-pusi si, ca intotdeauna, protocolul.Despre oamenii de cultura ai Romaniei, fie pleaca, fie traiesc sub limita decentei. Si, de parca asta n-ar fi destul, dupa ce mor sunt cei mai cei si, in consecinta, sunt decorati post-mortem. Se pare ca doar dupa ce mor merita distinctii...Politicienii romani, pe care tot noi ii platim, deja nici promisiuni nu mai fac. Fie ca e vot uninominal, fie ca nu, acelasi scaun, daca nu altul mai bun, ii asteapta la fiecare patru ani. Si, cum toate in tara merg bine, doua minti luminate s-au gandit sa cenzureze presa prin legea "fifty-fifty": jumatate stiri pozitive, jumatate stiri negative. Ca strazile din Bucuresti sunt asflatate in fiecare an pentru ca se strica ce fel de stire ar fi oare?In ceea ce priveste economia, intr-un top recent al celor mai vulnerabile 16 economii emergente la socurile inflationiste realizat de agentia de evaluare financiara Fitch Romania se claseaza pe locul 11. Si cu toate astea, Guvernul Tariceanu cere romanilor sa se intoarca in tara si celor din tara sa ramana, uitand parca adevarul: romanii din afara sunt cei care echilibreaza PIB-ul Romaniei.Despre lumea mondena a Romaniei, e simplu: nu avem vedete! Avem doar plagiatori, avem doar "fetite cu fite" care imita tot ce vad in afara. In cazul asta, mi se pare absolut normal sa prefer varianta originala. Grav e insa ca aceste "staruri" devin modele pentru multi copii romani. Asadar nu e chiar greu sa ne imaginam ziua de maine.

Cum ne seduce Romania sa ramanem? Prin frica de moarte. Ne spuneau, parintii, cand eram mici, sa ne asiguram cand traversam: "si in stanga, si in dreapta, si in sus, si in jos". Cei care n-am murit pana acum in accidente rutiere cauzate de o infrastrucura sub orice critica, in gropi sapate noaptea de baronii borduriadelor, in metrouri care deraiaza, sub pasarele in piuneze, omorati cu un ciocan in plina zi pentru cei 50 de lei din portofel suntem norocosi.

Sursa:www.ziare.com

Delta Dunării carpită

Avem o Delta. Cum procedam? Este intrebarea pe care o auzim de cativa ani si la care nimeni nu stie sa raspunda. Campaniile de salvare a Deltei Dunarii s-au transformat in turism mediatic. Mesajul sec transmis de autoritati, fara argumente, nu determina pe nimeni sa ia atitudine. Este ca atunci cand auzi la televizor mesajul "consumul excesiv de sare dauneaza grav sanatatii". Ce faci? Il ignori si te intorci cand reincepe filmul.

Guvernul aproba master-planuri pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Cu toate acestea, programul estimat la 140 de milioane de euro, care are ca obiectiv punerea in valoare a potentialului Deltei Dunarii nu a avut niciun efect. Tariceanu se declara mahnit. Cu ce ne ajuta pe noi asta? Cine poate lupta cu numeroasele interese din Delta daca nici institutiile nu au putere?

"Am raspuns oricaror solicitari de sprijin venit din partea autoritatilor locale. Am alocat bani si pentru decolmatarea unor canale din Delta Dunarii. Insa, lucrurile nu progreseaza pe masura investitiilor facute, pe masura fondurilor alocate. Constat cu regret ca interese economice locale din zona au primat in fata intereselor de protectie a Deltei Dunarii. Este o constatare pe care o fac, este un paienjenis de interese greu de imaginat. Stau si ma intreb daca odata cu alegerea noului Consiliul Judetean si al noului presedinte, lucrurile vor putea sa se schimbe in bine, mi-as dori foarte mult acest lucru.

Am fost informat ca Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se loveste de indaratnicia, interesele si reaua intentie a unor primari sau proprietari din zona. Sincer va spun ca aceste lucruri mi se par greu de acceptat. Eu cel putin, personal nu am admis slaba implicare a fostei conduceri a Garzii Nationale de Mediu. Si am recurs la schimbarea comisarului-sef din functie", declara Calin Popescu Tariceanu saptamana aceasta.

Un asemenea discurs ma lasa rece, pentru ca un loc atat de minunat precum Delta nu are nevoie doar de buni oratori, are nevoie de fapte. Pe site-ul UNESCO Delta figureaza ca arie protejata pe toate cele 550.000 de hectare. In plus, toata suprafata Deltei este declarata Arie de protectie speciala avifaunistica, intrand in Reteaua ariilor protejate international NATURA 2000.

Lucrurile acestea insa nu impresioneaza localnicii care pescuiesc si vaneaza la voia intamplarii, sub ochii inchisi ai guvernatorului Deltei. Dar localnicilor le este aproape imposibil sa supravietuiasca fara sa incalce legea, daca nu fac braconaj. Iar turismul se face haotic.

Biosfera nu impresioneaza nici investitorii care isi construiesc hoteluri marete in culori tipatoare. Nici turistii care arunca toate lucrurile ce nu le mai sunt folositoare pe canalele Deltei.

Intr-un an, in Delta se produc 1.000 de tone de gunoi menajer care este imprastiat pretutindeni, pentru ca nu exista infrastructura de colectare. Gunoaiele plutesc unde vezi cu ochii, pe malul Dunarii, pe canale, pe lacuri si in balti, pe grinduri, dar si in toate zonele lacustre si verzi din preajma satelor.

Despre deseurile care au pus stapanire pe Delta Dunarii autoritatile vorbesc foarte mult, dar nu fac nimic pentru a le elimina.

Romani mai puţini

Populatia Romaniei scade continuu, din cauza ratei de natalitate tot mai mici si a celei de mortalitate care se mentine la un nivel constant.

Astfel, in aprilie s-au inregistrat 16.820 de nascuti-vii, cu 694 mai putini decat in martie, determinand o scadere a ratei de natalitate la 9,5 nascuti-vii la mia de locuitori, fata de 9,6 ‰ in luna precedenta.

In ceea ce priveste mortalitatea, in aprilie s-au inregistrat 21.387 decedati, rata mentinandu-se constanta - 12,1 decedati la 1000 locuitori, potrivit ultimului raport intocmit de Institutul National de Statistica.

Rata mortalitatii infantile (decedati sub un an la 1000 nascuti-vii) a inregistrat o scadere: 11,2‰ in luna aprilie fata de 12,5‰ in luna martie, informeaza Evenimentul Zilei, in editia electronica.

Sporul natural a fost negativ si a crescut de la -4,5 mii persoane in luna martie la -4,6 mii persoane in luna aprilie.

Mai putine casatorii, mai multe divorturi

In aprilie, la oficiile de stare civila s-au inregistrat 4817 casatorii, cu 2385 cazuri mai putine decat in luna precedenta - 2,7 casatorii la 1000 locuitori, fata de 4,0‰ in martie.

In luna aprilie, au divortat 3150 de cupluri, cu 117 de cazuri mai multe decat in martie. Astfel, rata divortialitatii a fost in luna aprilie de 1,79 divorturi la 1000 locuitori fata de 1,66‰ in luna precedenta.

Sursa:www.ziare.com

România se promovează cu mărunţiş

„Meseriaşii" în comunicare consideră în unanimitate că orice campanie internaţională de publicitate a ţării, fie că vinde economia, turismul sau cultura, este inutilă în procesul de îmbunătăţire a imaginii, atât timp cât „produsul" nu devine competitiv.

Înainte de 1990, România făcea faţă concurenţei externe, pentru că pe Otopeni aterizau săptămânal trei avioane cu turişti francezi, iar litoralul era vizitat anual de 70.000 de nemţi.

Se tocau foarte mulţi bani şi atunci, de câteva ori mai mulţi decât astăzi, însă cu folos. Cele 5 milioane de euro alocate de guvern pentru promovare în 2008 ar fi sufi­ciente dacă, pe lângă încercările palide de a atrage turişti, am avea şi ce să le oferim atunci când aceştia se încumetă să ne viziteze.

5 milioane de euro, atât cât este bugetul total de promovare turistică pe 2008, erau cheltuiţi de statul român în urmă cu 22 de ani numai la Paris

În 1986, Ministerul Turismului cheltuia pentru publicitate zeci de milioane de dolari. Astăzi, România se promovează cu mult mai puţin, deşi concurenţa a crescut.

Paris, iunie, 1986. Autobuzele care roiesc pe bulevardele pietruite din centrul metropolei au lipite pe spate afişe mari cu „ România-destinaţia turistică perfectă". Sau „Schi pe Valea Prahovei". Sau „Vizitaţi litoralul românesc".

Celebra revistă franţuzească Madame Figaro găzduieşte luna aceasta două articole mari cu fotografii spectaculoase despre destinaţiile de vacanţă din ţara noastră. Statul român a investit în Franţa cinci milioane de dolari pentru promovare şi a reuşit să mâne săptămănal trei avioane burduşite cu turişti francezi pe Otopeni.

Cornel Găină, fostul şef al biroului de promovare turistică de la Paris, în timpul guvernului Dăscălescu din 1986, avea la dispoziţie circa 6 milioane de dolari pentru a face publicitate destinaţiilor turistice din ţară. După 22 de ani, întregul buget de promovare al României este de 5 milioane de euro, potrivit Luciei Morariu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.

60.000 de nemţi pe litoral

„O picătură într-un ocean", spune Cornel Găină, care îşi aduce aminte că numai în Germania, România se promova cu 15 milioane de dolari. Rezultatele erau pe măsura cheltuielilor. Numai printr-o singură agenţie nemţească, Nekerman, peste 60.000 de turişţi germani vizitau anual litoralul Mării Negre şi Delta Dunării.

Turismul centralizat, cheia succesului înainte de 1990

Numărul mai mare de turişti străini şi încasări substanţiale din acest sector de dinainte de 1989 se datorează, în mare parte, unei centralizări a tuturor serviciilor. "Tarifele erau importante. Ele erau subvenţionate de stat. Serviciile erau mult mai bune.

Dar pentru că exista un singur responsabil pentru toate acestea, un om putea decide să introducă un charter sau să găsească nişte locuri de cazare pentru un grup de turişti străini care venea în ultimul moment", ne explică Mihai Voicu, fost director ONT Carpaţi în intervalul 1993 – 2003, actualmente directorul agenţiei Transilvania Travel. Acesta povesteşte despre faptul că statul controla şi serviciile la sol şi putea asigura, prin compania naţională Tarom, chartere pentru turiştii străini.

Sursa:www.adevarul.ro