Zile importante - 5 Iunie

Ziua Eroilor

Pierderile de vieti omenesti din anii primei conflagratii mondiale, nemaiintalnite pana atunci, au fost enorme. Romania a pierdut aproape un milion de militari si civili. De aceea, pentru supravietuitori s-a impus ca o datorie morala comemorarea, in fiecare an, a celor care au pierit pe campurile de lupta. La nivel de natiuni, acest lucru s-a materializat prin Tratatul de la Versailles. Acest document, semnat de fostele tari beligerante, prevedea, printre altele, obligativitatea intretinerii mormintelor ostasilor ingropati pe teritoriile statelor respective, precum si a operelor comemorative de razboi dedicate acestora.

Societatea "Cultul Eroilor" care, de la 1 august 1940, s-a numit "Asezamantul National Regina Maria", a avut o activitate prodigioasa. Pornind de la sentimentul patriotic si civic de cinstire a actelor de eroism national, manifestat prin oficializarea Zilei Eroilor, in anii interbelici s-au construit numeroase monumente si placi comemorative in aproape toate localitatile tarii.

Ziua Mediului

Ziua Mondiala a Mediului (Ecologiei) - 5 Iunie - instituita in 1972 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite pentru celebrarea Conferintei "Ecologia Umana" de la Stockholm si reprezinta elementul cel mai important al Programului Ecologic al Natiunilor Unite (UNEP).

Aceasta zi se sarbatoreste in ziua de 5 iunie a fiecarui an si constituie un prilej pentru institutiile guvernamentale, administratiile locale, asociatiile de tineri, organizatiile nonguvernamentale, intreprinzatori, industriasi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestari comune menite sa atraga atentia asupra necesitatii protejarii factorilor de mediu.

Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezinta un binevenit semnal si un indemn de a actiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lasa nealterat generatiilor viitoare.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Directorul executiv al Programului Natiunilor Unite pentru Mediu, Klaus Topfer, a adresat un mesaj de salut tuturor celor care se implica in protectia mediului. "Noi am facut un pas de gigant asupra "mondializarii".

Mondializarea s-a extins asupra intregii planete, aducand beneficii pentru jumatate din populatie. Cealalta jumatate continua sa supravietuiasca cu doi dolari pe zi si neavand probabil sansa de a se bucura de o cana de apa curata. Noi trebuie sa facem in asa fel, ca mondializarea sa devina benefica pentru toata lumea, nu doar pentru unii oameni!"

Ziua Mediului este o sarbatoare a tuturor cetatenilor indiferent de tara, rasa sau de alta natura.

Nea Mărin, cel mai popular personaj

Sergiu Nicolaescu spune că Nea Mărin e un rol creat de Amza Pellea, un actor care nu poate fi înlocuit

Amza Pellea nu mai e printre noi. Nici Ştefan Bănică, nici Ştefan Mihăilescu-Brăila, nici Colea Răutu. În plus, au trecut 30 de ani de la premiera lui „Nea Mărin Miliardar".

Pelicula are cea mai mare cotă de popularitate din România. „Şi acum am un rol pentru Amza, când îmi fac distribuţiile. Îmi lipseşte Amza. A fost actorul meu fetiş", mărturiseşte regizorul lui „Nea Mărin Miliardar". „El era Nea Mărin, îl crease pe Nea Mărin şi-l jucase la televiziune", conchide autorul peliculei, fără drept de replică.

Amza contribuise decisiv la succesul unui film turnat toamna, pe litoral, în circa 30 de zile, cu un buget – era anul 1978 – de 6 milioane de lei. „Un record de spectatori!", exclamă astăzi Nicolaescu. Şi, într-adevăr, filmul ocupă primul loc în topul filmului românesc, cu aproximativ 14 milioane de spectatori.
Regizorul mai spune că Amza a intrat în pielea ambelor personaje - miliardarul şi olteanul – cu un talent egal.

„Amza putea să joace orice"

„Un actor vine cu datele sale. Fizicul, vocea sunt instrumentele lui de lucru. Or, Amza era cu adevărat uluitor. Trecea cu atâta uşurinţă de la personaje dramatice (din «Osânda», «Ipu», «Mihai Viteazul» sau «Dacii») la personajele comice din «Capcana mercenarilor», «Nea Mărin Miliardar»…"
Amza putea fi orice şi oricum.

„Un ţăran inteligent şi şugubăţ sau un domn distins, un răzvrătit sau un vizionar, un muncitor sau un voievod, un mucalit simpatic sau un distant flegmatic, un solitar sau un om de lume. Ăsta era marele lui talent!", îşi aminteşte Sergiu Nicolaescu.

Sursa:www.adevarul.ro

Lunga vacanţă a clasei muncitoare

De la Carol al II-lea la Nicolae Ceauşescu, "sărbătoarea muncii", realizată de dictatori

Deşi "ziua muncii" era aniversată de salariaţii din Europa vestică şi Statele Unite încă de la 1 Mai 1890, în România această sărbătoare a fost celebrată abia în 1939.

Atunci, Regele Carol al II-lea a decis să scoată pe străzi mulţimea, ca să-l aclame public. După 1944, guvernanţii comunişti au organizat şi ei cu mare fast ziua de 1 Mai, scoţînd muncitorii din fabrici "la defilare". Însă din 1989 încoace, cetăţenii României n-au mai aniversat public "ziua lor", preferînd "liberul la iarbă verde" cu manele şi mici.

În România, un minister al Muncii a fost creat abia în anul 1920, necesitatea acestuia fiind cauzată de "infuzia" de muncitori aduşi de unirea cu Transilvania. Deşi trăiau în condiţii precare, muncitorii români nu au întemeiat sindicate puternice, singurele "zvîcniri" greviste înregistrîndu-se în 1933, în rîndul ceferiştilor de la Atelierele "Griviţa" din Bucureşti şi petroliştilor din Valea Prahovei.


CONGRESUL BRESLELOR. Însă Regele Carol al II-lea, după modelul lui Mussolini, a decis să-i folosească pe muncitori în favoarea sa, organizînd o manifestaţie de amploare la 1 Mai 1939. După ce instaurase o dictatură personală cu un an înainte, Carol desfiinţase sindicatele, pe care le înlocuise cu bresle controlate de stat. Inspirat de modelul manifestaţiilor lucrătorilor din Germania şi Italia, regele a dorit să-i alinieze şi pe muncitorii români la politica regimului său. Sub pretextul unui congres general al breslelor, primul ministru Armand Călinescu şi ministrul Muncii Mihail Ralea au organizat la 1 Mai 1939 o mare adunare muncitorească în Capitală, delegaţii fiind strînşi în sălile "Aro", "Tomis" şi "Eintracht" pentru a aduce osanale lui Carol al II-lea.

"REGELE MUNCITORILOR". Cea mai importantă "sesiune" a congresului a avut loc la sala "Aro", unde Mihai Ralea le-a vorbit delegaţilor despre însemnătatea zilei de 1 Mai în viziunea regimului carlist: "Congresul breslelor, pe care-l deschidem azi, trebuie să fie un bilanţ. El trebuie să măsoare drumul parcurs şi să însemne măsura sforţărilor noastre spre organizare a clasei muncitoreşti. Acum şase luni de zile, cînd s-a promulgat Legea breslelor, tabloul organizaţiilor muncitoreşti nu era deloc încurajator. Resturi de sindicate sleite în forţele lor conduse de profesionişti ai politicii muncitoreşti uzaţi şi fără prestigiu erau în perpetuă rivalitate cu alte resturi de sindicate, fără credit în masa muncitorească obosită de promisiuni demagogice mereu amînate şi înşelată veşnic de conducătorii politicianizaţi şi lipsiţi de orice idealism. Majestatea sa Regele, cu egală solicitudine paternă, a arătat o deosebită grije pentru truda muncitorilor săi. El a voit să fie şi regele muncitorilor. Toate suferinţăle muncitoreşti şi-au găsit ecou în inima Sa. Simbol al unirii şi dreptăţii româneşti şi-a întins oblăduirea şi asupra lumii celor care trudesc".

APARE ŞI CEAUŞESCU! După război, comuniştii au "furat" caracterul pro-regal al manifestaţiei de 1 Mai 1939, falsificînd istoria şi susţinînd că ei au organizat în ilegalitate acel eveniment. Documentele vremii atestă doar faptul că şi comuniştii erau răsfiraţi printre manifestanţi, încercînd să-i incite, fără mare succes, pe muncitori să rostească lozinci împotriva războiului. Însă nici vorbă de vreo contribuţie organizatorică a PCdR, partid ilegal în acea vreme! În anii "Epocii de Aur", istoricii oficiali ai partidului au susţinut cu dovezi false că respectiva manifestaţie ar fi fost organizată de înşişi Nicolae şi Elena Ceauşescu, expresie a eroismului de care dădeau dovadă încă de tineri "utecişti". Pentru a da credibilitate minciunii, istoricii de la Institutul de Studii Social-Politice au falsificat o poză ce înfăţişa o manifestaţie din perioada interbelică, introducînd capetele "cuplului prezindeţial" în rîndurile mulţimii. Ei au spus că respectiva fotografie fusese "instantaneu" luată la 1 Mai 1939.

Sursa:www.jurnalul.ro