Aproape intreg ascultand inima batand in pieptul mic, carne din carnea mea, aproape complet inchizand in palma picaturi de viata de pe fruntea copiilor mei. De ce sa mint? Te-ai prins de mine ca un parazit flamand si in locul din care te-am smuls s-a strans dureros o crusta care m-a mutilat pentru eternitate. As vrea sa-ti arat, as vrea sa vezi unde ma doare mereu, sa atingi cu mana ta handicapul pentru care mi-am chinuit nociv toate organele ca sa nu mai simt. Am asteptat sa apari, ascunzandu-mi in palme dezgustul fata de mine insumi, nu mai aveam putere nici sa-mi sting tigarile si-mi era rau de emotie si dor. In urma cu 6 ore cand ti-am cerut sa ne intalnim nu m-am gandit ca nu mai ai nimic sa-mi spui, ca altcineva ma tine de mana cand nu mai gasesc nici un sprijin, ca inca mai esti sotia celui caruia nu-i voi mai putea spune frate. Aceeasi esti si la fel m-ai privit scotand din mine frenezia care m-a impins in iad si m-a uitat acolo. Aveam pregatite zeci de texte si rationamente ca sa-mi razbun tacerea stapana pe mine de cand nu te mai am, dar n-am putut ingaima decat un surd "de ce?" pana am ragusit si nu s-a mai auzit decat zgomotul imbratisarilor grabite. Sub hainele tale am regasit delirul si parca ma asteptau cuminti senzatii de rai pe pantecul cald unde daca mi-as lasa usor capul as putea muri de sute de ori. Daca ti-am mai spus ce as fi vrut, daca te-am implorat sau daca doar am retrait ca pentru ultima oara bucuria de a ma topi incet pe buzele tale, nu vreau sa mai stiu…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu